Iunie 2007


asa zice chuck, si cica da bine sa trantesti cate un citat din chuck pe ici pe colo. cos he’s so cool and dark and shit. sau nu. spre eterna-mi rusine, pana acum trei zile nu citisem nimic scris de chuck, nici macar fight club (da, fight club e si altceva in afara de filmu ala tare cu brad pitt). dar am tot auzit in diverse contexte chuck in sus chuck in jos si imi imaginam ca cine stie ce ubermegachestie o fi chuck asta. asa ca m-am apucat de choke convinsa ca e the best thing since sliced bread si c-o sa fie a mind-blowing experience.

n-a fost. mai ales ca pe la jumate incercarile lui chuck de a soca neaparat in fiecare pagina devin obositoare. si nu mi se pare ca rezultatul e o poveste care curge by itself, mi se pare o poticneala pe care o tot lungeste ca sa. ca sa se poata numi roman, desi ca nuvela si-ar fi atins probabil mult mai bine point-ul. totusi nu ma surprinde ca fan base-ul lui chuck e atat de mare. cand ai 16 ani si prima chestie pe care o citesti in afara de b 24 fun e despre unii care isi baga bile si alte obiecte mai mult sau mai putin contondente in fund, normal ca ti se pare mai ceva ca the second coming of christ. pe mine nu prea m-a convins, pentru ca dincolo de povestioarele erotico-macabre tot asteptam un deeper meaning, o maslina o atentie, ceva. asa c-am terminat cu chiu cu vai cartea imaginandu-mi ca chuck e this tough, twisted guy cu niscaiva traume pe care si le vindeca pe spinarea unor neprihaniti mai slabi de ingeri.

cu imaginea asta-n cap nu mica mi-a fost mirarea cand l-am vazut pe nenea asta cu sosetele prafuite si camasa scrobita flirtand ca un horny teenager la prima intalnire. nu ca as avea ceva impotriva horny teenagerilor la prima intalnire, dar parca nu prea se leaga cu imaginea de etern razvratit si rebel fara cauza pe care si-a construit-o. sau poate ca deep down he’s just a softie.


You’re Pale Fire!

by Vladimir Nabokov

You’re really into poetry and the interpretation thereof. Along the
road of life, you have had several identity crises which make it very unclear who you
are, let alone how to interpret poetry. You probably came from a foreign country, but
then again you seem foreign to everyone in ways unrelated to immigration. Most people
think you’re quite funny, but maybe you’re just sick. Talking to you ends up being much
like playing a round of the popular board game Clue.


Take the Book Quiz
at the Blue Pyramid.

si uite cum ma opresc eu din invatatul pentru examenul de maine. dar acum chiar m-am enervat. dupa cum pana si bunica-mea stie, ieri s-a intamplat prin oras marsul homosexualilor. si ca sa nu se lase mai prejos, stimabilii inalti prea-fericiti preoti au organizat o alta mica plimbarica. ca deh, vroiau si ei a piece of the action. cand i-am zarit eu erau acompaniati de cateva dudui isterice si agitau grav niste cruci dintr-o mana in alta. asta in timp ce aprobau tacit tot felul de lozinci scandate de indivizii care-i urmau, lozinci de genul „romania nu tolereaza poponarii”. pentru ca nu-i asa, dumnezeu isi iubeste toti supusii la fel de mult.

daca mentalitatea asta, care mie mi se pare aberanta, ar fi doar a doamnelor de 70 de ani speriate de bombe si a prea-cuviosilor popi, as mai intelege. dar ce mi se pare socant e ca o gramada de tineri care altfel se proclama open-minded gandesc la fel. exemplul cel mai recent e postul asta. sa ne intelegem: evident, fiecare are dreptul la o parere blabla. dar cand parerea aia e de fapt o ura nejustificata izvorata din minunate prejudecati stramosesti, deja e a bit too much. nici pe mine nu ma incanta homosexualii si practicile lor. dar mi se pare aberant sa militez pentru exterminarea lor, sa le interzic sa iasa pe strada si alte asemenea tampenii. ca sa nu mai zic ca marsul asta e o data pe an. in rest, eu n-am vazut pana acum doi tipi (sau doua tipe) care sa faca in public ceva care sa ma deranjeze. pana una alta, ma simt mult mai agresata vizual si auditiv de toti domnii care injura si scuipa pe strada. lor de ce nu le interzicem sa se mai manifeste?

din marsurile de ieri, cel care m-a socat si m-a dezgustat a fost cel al bisericii si al „oamenilor normali”, pentru ca habar n-aveam ca normal e echivalent cu o minte ingusta si idei preconcepute. asa ca at the end of the day, daca as avea de ales sa merg la un cico cu un „om normal” sau cu un participant la gay fest, nu cred ca ar fi o decizie prea greu de luat.