it’s good to be back at the office! ma rog, asta ziceam ieri, ca intre timp mi-a mai trecut entuziasmul. nu stiu cum se intampla, de fiecare data cand esti plin de chef si elan se gaseste careva care sa faca ceva (respectiv sa nu faca ceva) de-ti dezumfla frumusete de avant tineresc.

de fapt problema e cu timpul asta care is not on my side. pentru ca trece prea repede exact cand ai avea nevoie sa faca un popas si sa admire peisajul, de-aia. ca si cum n-ar fi fost de ajuns ca am fost rupta de lume si izolata o saptamana (si nici macar pe vreo insula exotica ci intr-o amarata de biblioteca) acum aflu ca persoanele care trebuiau sa faca diverse chestii in timpul asta nu le-au facut. bad karma dude, cum ar zice cineva.

si bineinteles, alte dedlainuri nerespectate, alte servere care nu merg, alte parteneriate care nu-s gata. alti oameni care nu inteleg ca lucrurile nu se fac peste noapte. it takes time. but i am running out of time. and yes i am whining, ca doar de-aia am blog. in fine, partea cea mai ciudat-interesanta e ca (inca) imi place. inca am chef sa fac asta chiar daca momentan nu prea am habar ce o sa se aleaga de proiect. make your bets, deznodamantul apoteotic is on its way.

aseara intamplandu-ma intr-un magazin le-am auzit pe vanzatoare polemizand incantate despre ‘ce repede a trecut azi’. eu nu inteleg. cum sa te bucuri ca trece timpul in loc sa incerci sa-l capturezi si sechestrezi undeva ca sa il exploatezi pana nu mai poti? maa rog. cine are timp si nu stie ce sa faca cu el sa-l paseze incoace, imi fac provizii.